sâmbătă, 30 aprilie 2011

3 lucruri pe care le-am învățat în timp ce avionul meu se prăbușea

 Ric Elias de la RedVentures este de profesie intreprinzator 
 [cea mai periculoasa profesie pentru ca materia nu se preda la scoala
a avut un loc în față în zborul 1549,

avionul care aterizat în râul Hudson din New York. 
Ce i-a trecut prin minte în timp ce avionul blestemat se prăbușea?

La TED, el spune povestea în mod public pentru prima dată. 
Sa ascultam povestea acestui sportiv frustrat si care a decis ca pentru el Jocurile Olimpice sa se desfasoara pe terenul afacerilor. Si cum in aceasta disciplina de business Ric Elias a excelat ca si un olimpic. avem un nou motiv sa fim foarte atenti la ce spune....mai ales ca el spune in 5 minute ce altii nu spun 0,1% timp de 20 minute. Dupa cum observati legea lui Pareto 80/20 se aplica pe peste tot .... si populatiei vorbitoare TED. 


Si un alt motiv ...in imagine ....ca sa-l ascultati si cu o mai mare atentie ....
Sa oferi cel mai bun loc de munca aceluia care nu vrea sa se apuce de acest sport extrem....e ceva...sa recunoastem. Si bine ar fi daca si la noi in Romania ar exista asemenea clasamente....pentru simplul motiv doar ca aceste locuri nu sunt observate de catre cei care ar avea nevoie de ele.  Dar ma opresc aici si va invit la film. E mai interesant poate sau ma rog sa fie macar punctul de pornire a motoarelor.

Film tradus in limba romana de  Petre Alexandru Popescu si Ana-Maria Micu.

joi, 28 aprilie 2011

Să readucem la viață Regula de Aur


Săptămâni înainte de lansarea Charter for Compassion [Carta pentru Compasiune], Karen Armstrong (o fostă calugariţă) discută rolul religiei în secolul 21: Ne vor divide dogmele religioase? Sau ne vor uni pentru binele comun? 
Ea analizează catalizatorii care pot conduce credințele lumii la redescoperirea Regulii de Aur.


Film tradus in limba română de  Magda Marcu si Branduşa Gheorghe.

luni, 18 aprilie 2011

Neil Pasricha: 3 A pentru o viata minunata

Blogul lui Neil Pasricha, 1000 Awesome Things (1000 de lucruri minunate), aminteste de placerile simple ale vietii, cafele pe gratis si asternuturi curate. In acest discurs din inima de la TEDxToronto, el dezvaluie 3 secrete (toate incepand cu A) pentru o viata cu adevarat minunata.
Traducere:
Miruna Grigorescu
Ariana Bleau Lugo

duminică, 17 aprilie 2011

Emil Cioran despre muncă. No ca-z ce iaste munca? Că-z doar nu iaste vun lucru mare!

Intre 1936 -1937,
Cioran a fost profesor de filozofie
la Colegiul National „Andrei Saguna” din  Brasov
dupa care a plecat in Franta
si nu s-a mai intors in tara

Emil Cioran despre MUNCA

Oamenii muncesc în general prea mult pentru a mai putea fi ei înşişi. 
Munca este un blestem.
Iar omul a făcut din acest blestem o voluptate. 
A munci din toate forţele  numai pentru muncă, a găsi o bucurie într-un efort care nu duce decât la realizari irelevante, a concepe  că te poţi realiza numai printr-o muncă obiectivă şi  neîncetată, iată ceea ce este revoltător şi  ininteligibil. 
Munca susţinută şi neîncetată tâmpeşte, trivializează şi impersonalizează.
Ea deplasează centrul de preocupare şi interes din zona subiectivă într-o zonă obiectivă a lucrurilor, într- un plan fad de obiectivitate. 
Omul nu se interesează atunci de destinul său personal, de educaţia lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescenţe interne şi de realizarea unei prezenţe iradiante, ci de fapte, de lucruri. 
Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de  exteriorizare, de ieşire din centrul fiinţei.
Este  caracteristic ca în lumea modernă munca indică o activitate exclusiv exterioară.
De aceea, prin ea omul nu se realizează, ci realizează..
Faptul că fiecare om trebuie să aibă o carieră, să intre într-o formă de viaţa care aproape niciodată nu-i convine, este expresia acestei tendinţe de imbecilizare prin muncă.
Să munceşti pentru ca să trăieşti, iată o fatalitate care la om e mai dureroasă decât la animal. 
Căci la acesta activitatea este atât de organică, încât el n-o separă de existenţa sa proprie, pe când omul îşi dă seama de plusul considerabil pe care-l adaugă fiinţei sale complexul de forme al muncii. 
În frenezia muncii, la om se manifestă una din tendinţele lui de a iubi răul, când acesta este fatal şi frecvent. Şi în munca omul a uitat de el însuşi.
Dar n-a uitat ajungând la naivitatea simplă şi dulce,ci la o exteriorizare vecină cu imbecilitatea.
Prin muncă a devenit din subiect obiect, adică un animal, cu defectul de a fi mai puţin sălbatic.
În loc ca omul să tindă la o prezenta strălucitoare în lume, la o existenţă solară şi  sclipitoare, în loc sa trăiască pentru el însuşi - nu în sens de egoism, ci de creştere interioara - a ajuns un rob păcătos şi impotent al realităţii din afară.
Ideea din spatele citatului este ca munca în exces diminuează personalitatea umană, cu cât munceşti mai mult, cu atat te transformi mai mult într-un automat, robot. 
Ţi se diminuează sau chiar dispare timpul să-ţi pui întrebări, să gândeşti, timpul destinat contemplatiei, artei, amicilor, persoanei iubite, adică exact ceea ce ne defineşte ca oameni.
Viaţa ţi se petrece într-o rutina obositoare (de la a da cu sapa, până la a aduna cifrele într-un cabinet de contabil şi chiar până la a preda aceeaşi materie, ani de-a rândul, elevilor de aceeaşi vârstă), pe care când o termini, nu mai poţi face altceva decât să dormi, pt a o putea lua de la cap a doua zi.
Munca în exces dezumanizează şi de aceea e imperativ să vedem munca cel mult ca pe un rău necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de câte ori avem ocazia, dacă vrem să ne păstrăm integritatea fizică şi sănătatea mintală. 
În consecinţă, repet ca cei care umblă după plăceri scumpe, chiar daca au, uneori, un mic plus de satisfacţie dintr-o mâncare luată la un restaurant de lux, faţă de cea luată la cantină, sunt per total în pierdere, dacă au făcut nesabiuinţa să muncească pentru a avea banii pt respectiva distracţie.

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Howard Rheingold: Despre colaborare

Howard Rheingold
Howard Rheingold vorbeşte despre lumea ce va să vină a colaborării, media participativă şi acţiunea colectivă - şi despre cum Wikipedia e într-adevăr un rod al instinctului nostru natural de a lucra în grup.


Traducere:
Mona Dirtu
Dana Milea

joi, 14 aprilie 2011

Maşina fără şofer de la Google


Sebastian Thrun a contribuit la construcţia uimitoarei maşini fără şofer de la Google, împins de un ţel personal de a salva vieţi şi de a reduce numărul de accidente din trafic. 
Cred că dr. Arafat de la SMURD ar putea fi cel mai interesat de acest film. 
Filmarea incredibilă ne arată mașina câștigătoare a competiției DARPA rulând în traficul intens din oraș fără ca cineva să fie la volan, iar niște imagini dramatice din timpul unui test drive de la TED2011 arată cât de repede poate merge.
Film tradus in limba romana de Alina Cincan si Ariana Bleau Lugo.

duminică, 10 aprilie 2011

Viitorul în business: "mesh"

La TED@MotorCity, Lisa Gansky, autoarea cărții ”The Mesh” vorbește despre viitorul business-ului care implică folosirea în comun a tot felul de lucruri fie prin închiriere înțeleaptă asistată de tehnologie, fie, mai îndrăzneț de la persoană la persoană. Exemple din diferite industrii -- de la muzică la mașini -- arată cât de aproape suntem de acest viitor angrenat, împletit în rețea.
Film tradus in limba română de Magda Marcu si Ariana Bleau Lugo.

marți, 5 aprilie 2011

Hans Rosling: Magia masinii de spalat

Care a fost cea mai mare invenție a revoluției industriale? 
Hans Rosling susține că mașina de spălat. 
Daca din intamplare as fi fost in locul lui Hans Rosling as fi inlocuit masina de spalat din acel X din ecuatia revolutiei industriale cu o alta masina Thermomixul care degreveaza munca femeilor intr-o masura cu mult mai mare decat masina de spalat.   
Morala  este sa nu credem prea mult in experti de acest gen dar totusi sa-i urmarim cu un interes ceva mai mare decat pe "expertii" care apar la posturile noastre TV. 
Cu noi grafice din Gapminder, Rosling ne arată magia care apare când creșterea economică și electricitatea transformă o zi plictisitoare de spălat rufe într-o zi intelectuală dedicată cititului.


Film tradus in limba română de  Laszlo Kereszturi si Ariana Bleau Lugo.
Notă. Butonul pentru subtitrarea in limba română apare de îndata ce apasaţi butonul Share sau pur si simplu porniti filmul.


vineri, 1 aprilie 2011

Cum să foloseşti experţii -- şi când nu

"Acuma este momentul sa privim lumea cu ochii larg deschisi" 
si 
"Sa fim mult mai pregatiti sa infruntam greutatile secolului 21
sunt indemnuri facute de economista Noreena Hertz in filmul TED postat mai jos.


Dar a avea ochii larg deschisi este intr-adevar o problema majora deoarece ne complacem un pic cam peste masura sa ascultam de experti. 
Atunci (acuma o saptamana ) cand am sfatuit un proprietar de afaceri relativ tanar ( in jur de 40 de ani, cu plus, minus) din Timisoara si care are peste 5.000 de lucratori, sa-si schimbe consilierii pentru ca sunt un pic cam ramasi in urma realitatilor,  el nu prea a vrut sa ma asculte. 
Acel consilier de care asculta el era un expert  pe cand eu  eram doar un oarecare, unul din acei lucratori 5.000 pe plantatie si pe care el dorea in mod sincer sa-l ajute. 
Stiind prea bine ca intentiile bune de acest gen duc  direct in iad si eu neavand intentia sa ma duc acolo l-am lasat in pacea lui sufleteasca pe proprietarul acelei plantatii sa ajute el pe cine vrea si mai ales cum vrea.
Acuma ce se va intampla cu acei 5.000 de negrisori in urmatorii 2-3 ani pe care proprietarul doreste sa-i ajute nu vreau sa va spun. 
Doresc doar sa va intreb daca cuvantul criza va suna cunoscut? 
Despre asta e vorba si in acest film. Despre cauza crizei dar si despre 3 strategii de iesire din criza.


Adica cum se face ca am ajuns in criza cand previziunile, cand cresterea economica, mergea asa din victorie (socialista) in victorie (capitalista)?
Si in plan real ne trezim adica dimineata pe racoare ca nu mai avem slujbe?!


Va doresc vizonare placuta in compania unei doamne. 
Punct!
Din pacate in ultimul moment am vazut ca acest film desi tradus...dumneavoastra nu prea puteti sa va bucurati de traducere....
Adica niste oameni s-au chinuit foarte mult sa faca traducerea ...si ei vin si fura butonul pentru traducere. 
Film TED tradus in limba romana de Maria Tancu si Laszlo Kereszturi.