miercuri, 28 iulie 2010

Michael Shermer despre credinţa în bazaconii



De ce o văd oamenii pe Fecioara Maria într-un sandviş cu brânză sau 
aud versuri demonice în „Stairway to Heaven”? 

Cu ajutorul muzicii şi imaginilor, scepticul Michael Shermer arată cum ne convingem să credem – şi trecem cu vederea faptele.


Urmariti si interviul postat dupa secventa video pe HotNews.





 Fragmente din interviul dat de Michael Shermer pe HotNews.ro
Am descoperit ca educatia stiintifica este predata la un nivel rudimentar, am fost socat de cat de multe referiri la religie sunt in manulele scolare.
E gresit, daca vrei religie te duci la biserica, daca vrei stiinta, te duci la scoala. N-ar trebui amestecate, nu este loc pentru amandoua in scoala.
Ma aflu in Romania pentru a promova stiinta, educatia stiintifica si sa incerc sa grabesc schimbarile care trebuie sa se produca in sistemul educational.
Guvernul trebuie sa se ocupe de treburile politice, sa faca legi bune, sa vegheze sa fie respectate. De ce se implica in treburi legate de religie? N-ar trebui sa construiasca biserici, cei care se ocupa de biserica ar trebui sa stranga bani si sa construiasca biserici.
Aveti o religie dominanta in Romania, ortodoxia, si se poate sa va convina faptul ca guvernul da bani pentru constructia de biserici. Dar daca islamul va deveni religie dominanta in Romania?
Sa nu ne pacalim, nu exista educatie stiintifica in Romania, exista indoctrinare religioasa. Romania este eminamente o teocratie, la fel ca societatile din evul mediu, sau ca Iranul si Irak-ul.
Stiinta ar trebui pretuita pentru ceea ce face, e practica, e de folos. Avem teoria germenilor care provoaca boli. Nu ne mai ducem la vraci sa puna lipitori pe noi, sau nu mai apelam la tratamente care se practicau in Evul Mediu.
De ce sa folosesti religia la tot cand ai stiinta?
Este prostesc.

Extras din cartea "De ce cred oamenii în bazaconii" de Michael Shermer (ed. Humanitas)
"Gândirea critică
Gândirea ştiinţifică şi critică nu apare în mod natural. Cere educaţie, experienţă şi efort. Gândirea e o activitate de înaltă calificare. Nu este adevărat că suntem înzestraţi în mod natural cu capacitatea de a gândi clar şi logic - fără să învăţăm cum şi fără exerciţiu."

Despre gândirea magică
Oamenii sunt animale care caută tipare. Căutăm sensul într-o lume complexă, haotică şi imprevizibilă. Dar în acelaşi timp suntem animale care spun poveşti, iar timp de mii de ani miturile şi religiile noastre ne-au hrănit cu poveşti despre tipare încărcate de sens - despre zei şi Dumnezeu, despre fiinţe supranaturale şi forţe mistice, despre relaţiile oamenilor cu alţi oameni şi cu creatorii lor, despre locul nostru în cosmos. Unul dintre motivele pentru care oamenii continuă să apeleze la gândirea magică este că modul de gândire modern, ştiinţific datează de doar câteva sute de ani, pe când omenirea există de câteva sute de mii de ani. [...] Gândim magic pentru că trebuie să gândim cauzal. [...] Gândirea magică este un produs secundar al mecanismului evoluat al gândirii cauzale.

Probleme psihologice în gândire
În Rusia, după căderea comunismului s-a înregistrat o creştere semnificativă a credinţelor în paranormal. Nu numai că oamenii sunt acum mai liberi să se înşele între ei, dar unii cred cu adevărat că au descoperit ceva concret şi semnificativ despre natura lumii. Capitalismul e o structură socială mult mai puţin stabilă decât comunismul. O asemenea nesiguranţă face ca mintea să caute explicaţii pentru capriciile şi hazardul pieţei şi al vieţii în general, iar mintea se îndreaptă adesea către supranatural şi paranormal.